O clacă în miniatură, pusă în scenă cu mult haz și cu versuri învățate cu multă conștiinciozitate de cei mici, a fost spectacolul de final de an pentru preșcolarii din comuna șanț. Copiii de grădiniță au organizat serbarea puțin mai devreme în acest an, pentru a putea să ăși desfășoare spectacolul în incinta centurlui Cultural „Constantin Iugan“, recent inaugurat, care este deja rezervat pentru restul verii.
Micuții șănțeni au făcut o clacă de seceriș, ca pe vremuri, cu versuri bine învățate și intonate cu mult talent, fiin încurajați, aplaudați și admirați de părinți și bunici.
După obiceiul cununii grâului, copiii au cântat și câteva cântece din repertoriul folcloric, după care au și dansat, dansuri populare.
În vechime, pe Valea Someşului Marem ocupaţa principală a oamenilor este cultivarea pământului, iar semănarea şi recoltarea grâului reprezenta o prioritate. Grâul era prima plantă cultivată și pentru că se cocea repede, trebuia secerat în 2-3 zile, ca să nu se scuture sau să dea ploile peste el.
Oamenii gospodari aveau nevoie de mână de lucru numeroasă, într-o singură zi, așa că se organiza o clacă, denumită „cununa grâului“. La clacă erau chemate fete și neveste harnice, care știau secera și cânta bine. Femeia gazdă obișnuia să meargă prin sat și se ruga de rude, prieteni și cunoscuți să-și lase fetele sau nepoatele la secerat. Aceasta muncă era o muncă voluntară, nu era plătită.
